„Ecorşeul“, lucrarea mai puţin cunoscută publicului care a deschis expoziţia „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale“ în anul Capitalei Europene a Culturii TM2023 şi care aparţine Colegiului Naţional „Carol I“ Craiova, rămâne la Muzeul Naţional de Artă Timişoara (MNArT) până în anul 2025, cu acordul proprietarului, informează Agerpres.
De miercuri, aceasta va fi expusă în Depozitul Vizitabil din cadrul Galeriei de Artă Bănăţeană şi Artă Modernă Românească. Locaţia este situată la etajul I al Palatului Baroc (MNArT).
„Ecorşeul“, o imagine a corpului uman fără piele
Rezultat prin colaborarea dintre Constantin Brâncuşi şi doctorul Dimitrie Gerota, „Ecorşeul“ este o imagine a corpului uman fără piele. Acesta reprezintă primul proiect care i-a adus notorietate lui Constantin Brâncuşi. Realizată la finalul studiilor tânărului artist, lucrarea a reprezentant un moment crucial în dezvoltarea studiului academic românesc, prin obiectivul vast pe care Brâncuşi şi l-a propus.
Potrivit istoricului de artă Doina Lemny, curatoarea expoziţiei dedicate lui Brâncuşi, la Timişoara, „Ecorşeul” este foarte important, întrucât arată formaţia solidă a sculptorului, la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, formaţie care a fost precedată şi de pregătirea acestuia la Şcoala de arte şi meserii din Craiova.
„Pentru România, este o mândrie că la acea vreme aveam o şcoală de arte frumoase la care au predat specialişti formaţi în Germania şi Franţa. Brâncuşi a urmat această şcolaritate. Noi vrem să arătăm că Brâncuşi a pornit şi a ajuns la această simplicitate a lucrărilor sale de la complexitatea corpului uman. De exemplu, noi vorbim despre ‘Ovalul lui Brâncuşi’, dar acesta nu iese din neant, ci dintr-o analiză aprofundată a chipului pe care el îl simplifică până ajunge la esenţa despre care vorbim“, a afirmat Doina Lemny.
Aceasta a făcut declaraţia la Timişoara, la lansarea volumului „O întâlnire astrală: Dimitrie Gerota – Constantin Brâncuşi. Povestea Ecorşeului’“, semnat de dr. Irinel Popescu.
Tema ecorşeului are o tradiţie îndelungată în arta europeană. Primele modele au fost realizate încă din secolul XVII, de obicei din ceară. Odată cu debutul Renaşterii, studiul corpului uman devine o necesitate pentru obţinerea naturalismului operelor de artă. Această abordare a studiului tradiţional denotă cunoaşterea analitică a corpului uman. Reprezintă baza de la care „părintele sculpturii moderne“ a pornit spre esenţializarea formei, element caracteristic al creaţiei brâncuşiene. Acurateţea acestui studiu a fost asigurată de profesor dr. Dimitrie Gerota, iniţiatorul proiectului. A fost unul dintre ctitorii medicinei academice româneşti, transmite, marţi, MNArT.
Ecorşeul a fost finalizat în anul 1902. A fost realizat în cinci exemplare, distribuite la diferite instituţii din ţară.
Lucrarea expusă la Muzeul Naţional de Artă Timişoara este realizată din ghips policrom. Acesta a fost pictat cu atenţie pentru a delimita suprafeţele anatomice. Punctul de pornire l-a reprezentat statuia antică a lui Hermes / Antinous Capitolinul. A sugerat încă de la început raportarea maestrului la Antichitatea clasică elenistică şi romană. Lucrarea este realizată dintr-o singură piesă (cu excepţia braţelor) şi este montată pe un soclu cu un contrafort metalic.
Dacă ţi-a plăcut, abonează-te la ştirile NewsRo.eu printr-un LIKE dat paginii de FACEBOOK!